Examinarea auto-tehnică este efectuată în vederea soluţionării problemelor legate de accidentele rutiere din sistemul OM-VEHICUL-MEDIU.

Examinarea auto-tehnică a circumstanţelor accidentului rutier (AR) soluţionează următoarele întrebări:
- determinarea vitezei după mărimea urmei de frînare sau după rezultatele tamponării;
- determinarea vitezei maxime în condiţiile răsturnării sau derapării şi distanţa de vizibilitate a părţii carosabile;
- corespunderea vitezei alese de şofer cerinţelor Regulamentul circulaţiei rutiere (RCR);
- determinarea distanţei de frînare şi oprire;
- determinarea distanţei depărtării unităţii de transport (UT), de la locul tamponării în momentul, cînd şoferul a fost în stare să depisteze apariţia obstacolului pentru mişcare, altor distanţe necesare pentru cercetarea cazului;
- determinarea timpului de mişcare a participanţilor la trafic pe distanţa indicată;
- aprecierea momentului apariţiei obstacolului pentru mişcare, pe care şoferul este în stare să-l depisteze;
- aprecierea posibilităţii tehnice a şoferului de a evita (preîntîmpina) tamponarea în situaţia rutieră creată;
- determinarea situaţiei reciproce a unităţilor de transport şi a participanţilor la trafic, cînd şoferul dispunea de posibilitatea tehnică de a evita accidentul rutier;
- determinarea legăturii cauzale între acţiunile şoferului şi accident;
- aprecierea cum trebuia să acţioneze şoferul în situaţia rutieră creată pentru a asigura securitatea la trafic;
- ce acţiuni ale şoferului din momentul cînd era în stare să depisteze apariţia pericolului (obstacolului) pentru mişcare, ar duce la evitarea accidentului rutier, cerinţele căror puncte al RCR sunt reglementate;
- aprecierea corespunderii (ne corespunderii) acţiunilor şoferului cerinţelor RCR în circumstanţele numite în ordonanţă;
- determinarea direcţiei şi momentului forţelor unităţilor de transport tamponate, mărimea lor etc.

Examinarea auto-tehnică a stării tehnice a unităţilor de transport, şi piesele acestora soluţionează următoarele probleme:
- determinarea cauzelor şi timpului apariţiei defectului sistemului de frînare, mecanismului de ghidare, transmisiei, parţii rulante, lacătelor portierelor şi altor detalii, care au legătură cu accidentul rutier;
- determinarea posibilităţii depistării de către şofer şi serviciilor tehnice a defectului tehnic, în timpul exploatării, care a dus la săvîrşirea accidentului rutier;
- determinarea circumstanţelor legate de starea tehnică a unităţii de transport, care au favorizat sau au putut să favorizeze producerea accidentului rutier;
- determinarea posibilităţii tehnice a şoferului pentru evitarea accidentului rutier, în depistarea a defectului tehnic şi anume care acţiuni trebuie efectuate;
- determinarea legăturii cauzale între depistarea defectului tehnic a unităţii de transport şi accidentul rutier;
- determinarea corespunderii a stării tehnice a unităţii de transport, a agregatelor şi detaliilor normelor tehnice şi cerinţelor securităţii circulaţiei rutiere.

Examinarea traseologică de transport soluţionează următoarele întrebări:
- determinarea direcţiei de mişcare a unităţii de transport şi poziţia lor în timpul tamponării, relativ hotarelor părţii carosabile, conform urmelor de pe carosabil;
- determinarea unghiului între axele longitudinale a unităţii de transport, după urmele contactului reciproc la tamponare;
- determinarea caracterului mişcării unităţii de transport după urmele depistate la locul accidentului rutier;
- determinarea locului tamponării după urmele de la locul accidentului, amplasarea pieselor şi particulelor, desprinse de la unitatea de transport, urme de lichid de (ulei, antigel);
- determinarea direcţiei acţiunii, impulsului forţei, apărut în momentul tamponării unităţii de transport;
- determinarea poziţiei unităţii de transport după urmele de pe carosabil, de pe alte unităţi de transport şi de pe obiectele din mediul înconjurător;
- de determinat dacă unitatea de transport staţiona sau mergea în timpul contactului cu altă unitate de transport.

Examinarea auto-merceologică soluţionează următoarele întrebări:
- constatarea stării tehnice a unităţilor de transport;
- stabilirea valorii (de piaţă, restantă, de importare, iniţială şi altele.) a unităţilor de transport şi a părţilor lor în dependenţă de starea lor tehnică, termenul de exploatare, aspectul comercial şi situaţia de piaţă în valuta naţională şi internaţională la data evaluării şi data producerii de către uzina producătoare;
- stabilirea procentului de uzură fizică şi uzură morală a unităţii de transport;
- stabilirea valorii privind pierderea aspectului comercial a unităţii de transport în dependenţă de parcurs, defectele de păstrare şi exploatare, lucrărilor de restabilire, numărul de posesori, datele staţiilor de reparaţie şi situaţia de piaţă;
- stabilirea valorii de restabilire a unităţilor de transport în valuta naţională şi internaţională în dependenţă de data evaluării;
- stabilirea valorii pagubei materiale cauzate posesorului unităţii de transport în rezultatul deteriorării ultimului în urma accidentului rutier;
- stabilirea valorii lucrărilor de reparaţie;
- stabilirea valorii materialelor, necesare pentru reparaţie;
- stabilirea fundamentării tehnice sau justificării concluziilor, corespunderea valorilor alese cu valorile reale în vigoare la momentul evaluării, în expertizele efectuate anterior (acte de evaluare);
- stabilirea corespunderii lucrărilor de reparaţie a unităţii de transport efectuate de facto, cu lucrările de schimb a detaliilor şi valoarea lor, volumul de lucru, materiale necesare, piesele de schimb şi valoarea lor conform documentelor (conturilor şi altele.), de asemenea surplusul sumelor reţinute sau ne finisarea lucrărilor, schimbul detaliilor.