În întreaga perioadă postbelică, RSS Moldovenească avea două feluri de ministere: unionale (ai căror titulari erau din ministerele respective ale URSS cu reprezentant rezident la Chişinău) şi republicane (ai căror titulari erau numiţi de Sovietul Suprem al RSSM). Moscova avea controlul absolut asupra guvernului de la Chişinău, prin faptul că cele mai importante departamente erau unionale, inclusiv şi afacerile interne.
Aşadar, Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne din RSSM reprezenta o componenţă directă a comisariatului respectiv din URSS şi îşi desfăşura activitatea în conformitate cu Hotărîrea Comitetului Executiv Central al URSS din 10.07.1934 „Despre formarea Comisariatului Poporului pentru Afacerile Interne”.
Acest comisariat constituia o instituţie publică unional-republicană, care avea sarcina de realizare prin organele sale republicane şi locale a principiilor de organizare a activităţii de „ocrotire a ordinii publice şi lupta contra criminalităţii”.
Practic, dacă să analizăm evoluţia organelor de menţinere a ordinii publice, în perioada postbelică, constatăm că, procesul de restabilire a structurii organizatorice a Comisariatului Poporului pentru Afacerile Interne din RSS Moldovenească, de jure, a demarat la 15 aprilie 1944, prin semnarea la Kiev de către vicecomisarul Semionov a ordinului nr. 1, care prevedea numirea în funcţie a primilor 7 funcţionari ai organelor afacerilor interne.
Astfel, la începutul lunii aprilie a fost declanşat procesul de transformare a grupurilor operative în structuri organizatorice ale CPAI din RSSM şi completarea lor cu cadre sosite din diferite republici unionale (Federaţia Rusă, Ukraineană, Turcmenă, etc.).
În aceeaşi lună, la Soroca s-a transferat aparatul central al CPAI, iar la 15.05.44, de către Marcheev a fost semnat ord nr. 2, care prevedea numirea în funcţie a încă 6 persoane, în ziua de 23 mai, prin semnarea ordinului nr. 3 şi nr. 4, au fost numiţi în funcţie 309 funcţionari ai organelor de miliţie din secţiile judeţene, raionale şi orăşeneşti.
Apoi a urmat completarea cu funcţionari a componentelor structurii aparatului central. La 24.05.44, prin ordinele nr. 6 şi nr. 7, au fost numiţi în funcţie şefii şi şefii-adjuncţi ai Direcţiei miliţiei muncitoreşti-ţărăneşti, ai Secţiei pentru lupta contra banditismului, secţiei contra-informaţie „SMERŞ”, secţiei instituţiilor penitenciare, secţiei serviciului de pompieri, secţiei paşapoarte şi vize, secţiei personal, secţiei asigurare logistică, secţiei operative, secţiei inspectoratului de stat auto, secţiei speciale nr. 1, secţiei de contracarare a vagabondajului şi lipsei de supraveghere în rîndul copiilor, secţiei de construcţii, secţiei medicale, secţiei coloniilor de muncă corecţională, secţiei de arhive, secţiei finanţe, secţiei de mobilizare şi apărare antiaeriană.
Analizând componentele structurii organizatorice ale CPAI din RSSM, deducem obiectivele de bază ale acestei instituţii publice: asigurarea ordinii revoluţionare, prevenirea şi contracararea infracţiunilor şi altor forme de încălcare a normelor legalităţii socialiste; asigurarea pazei frontierei şi a securităţii instituţiilor de stat sovietice; coordonarea activităţii instituţiilor penitenciare; asigurarea securităţii antiincendiare în localităţi, la întreprinderi, organizaţii şi instituţii; atribuţii privind constituirea şi activitatea arhivelor statului.
Este evident, că la baza constituirii organizatorice a CPAI s-a aflat principiul specializării componentelor ramurale. Pentru realizarea atribuţiilor sale, CPAI avea la dispoziţie efectivul militarizat al miliţiei numite „muncitoreşti-ţărăneşti”, efectiv de comandă şi de trupă al instituţiilor penitenciare şi al serviciului de pompieri, unităţi speciale ale trupelor de interne şi al trupelor de grăniceri.
Una dintre cele mai importante componente ale structurii organizatorice a CPAI o constituie Direcţia miliţiei muncitoreşti-ţărăneşti şi secţiile sale judeţene, raionale şi orăşeneşti.
Direcţia miliţiei muncitoreşti-ţărăneşti dispunea în 1944 de un efectiv de 2074 persoane, ce reprezintă 66 la sută din întreg efectivul organelor afacerilor interne. Printre componentele de bază ale aparatului central al Direcţiei respective nominalizăm următoarele: secretariatul; secţia politică; secţia de redactare; secţia personal; secţia miliţiei judiciare (în structura căreia era inclus împuternicitul de sector); secţia de luptă contra delapidărilor proprietăţii socialiste şi speculei; secţia specială; secţia paşapoarte, evidenţă şi vize; secţia pregătire profesională şi de luptă; inspecţia de stat auto; inspecţia sanitară; secţia financiară; comenduire; secţia pentru înzestrare şi logistică.
Constatăm, că pe parcursul lunilor mai-iunie 1944, au fost aprobate statele şi structura organizatorică a secţiilor orăşeneşti şi raionale ale CPAI, precum şi altor structuri organizatorice ale sale. În republică au fost instituite 6 secţii judeţene ale organelor de afaceri interne (Chişinău, Bălţi, Orhei, Bender, Soroca şi Cahul) şi 52 secţii raionale.
Secţia judeţeană era constituită din secţii raionale de miliţie, ce dispuneau de un efectiv între 20-40 de persoane şi era dirijată de şeful secţiei raionale a Comisariatului Poporului pentru Afacerile Interne, care exercita şi atribuţiile şefului secţiei raionale de miliţie. Secţia raională de miliţie avea următoarea structură: împuternicitul operativ superior (analogic şefului de post sau de sector), împuternicitul operativ şi ajutorul lui, împuternicitul de sector, secţia paşapoarte, secţia evidenţă militară, miliţieni.
La 08.08.44, Consiliul Comisarilor Poporului al RSSM a adoptat Hotărîrea nr. 182, prin care au fost instituite în cadrul secţiilor judeţene, raionale şi orăşeneşti ale organelor afacerilor interne inspectoratele pentru minori.
Predecesorii Departamentului ordine publică în cadrul MAI au fost: secţia de menţinere a ordinii publice (отдел охраны общественого порядка), secţia serviciului administrativ (отдел административной службы), direcţia profilaxie (управление профилактики), direcţia securitate publică (управление общественой безопасности), care includeau în structura sa: serviciile inspectorilor de sector, minori şi moravuri, patrulă şi santinela, instituţii speciale, licenţe şi autorizări.
Ulterior, odată cu crearea Direcţiei Generale a Poliţie de Ordine Publică, în structura acesteia de rînd cu serviciile nominalizate a fost inclusă şi secţia de combatere a migraţiei ilegale.
Conducătorii subdiviziunii de ordine publică începînd cu anul 1959 au fost:
- Petru Fadin, 23.05.1959 – 06.06.1959;
- Vladimir Hrenov, 31.06.1959 – 11.07.1961;
- Serghei Paramonov, 11.07.1961 – 02.02.1966;
- Dumitru Casian, 02.02.1966 – 02.07.1968;
- Vasile Andon, 02.07.1968- 26.08.1981;
- Pavel Kamnev, 26.08.1981 – 14.07.1983;
- Iurie Bondarenco, 14.07.1983 – 19.06.1989;
- Nicolai Marcov, 19.06.1989 – 25.02.1991;
- Dumitru Ursachi, 25.02.1991 – 30.11.1991;
- Constantin Lis, 30.11.1991 – 02.08.1996;
- Sergiu Bria, 06.09.1996 – 07.04.1997;
- Valeriu Troienco, 07.04.1997 – 01.01.1999;
- Vasile Pălitu, 01.01.1999 – 25.07.2001;
- Eugen Cobîlaş, 25.07.2001 – 22.03.2002;
- Mircea Şaganovschi, 22.03.2002 – 27.01.2003;
- Eugeniu Axentiev, 27.01.2003 – 14.04.2006;
- Petru Corduneanu, 28.11.2008-23.10.2009
- Mihai Cebotaru, 14.04.2006 – 23.05.2008, 23.10.2009-28.12.2009
- Nicolae Macovei, 15.02.2010 - prezent
Anterior, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 844 din 30.07.98, şi ord. M.A.I. nr. 258 din 20.07.2006, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în continuare M.A.I.), a fost creat Direcţia generală poliţie ordine publică (DGPOP) care este o subdiviziune structurală de bază cu atribuţii de organizare, dirijare, supraveghere şi control a activităţii subdiviziunilor de menţinere a ordinii publice.
Din anul 2006, Direcţia generală poliţie ordine publică şi-a organizat activitatea conform Regulamentului aprobat prin ordinul MAI nr. 302 din 20.07.2006, având ca bază principiul legalităţii, umanismului, echităţii sociale, egalităţii în faţa legii, indiferent de origine, naţionalitate, limbă, rasă, gen, vârstă, studii, funcţii, confesiuni religioase, concepţii politice, cetăţenie, precum şi respectului faţă de drepturile şi libertăţile personalităţii, raţionalităţii intervenţiei în activitatea de serviciu a colaboratorilor organelor afacerilor interne. În anul 2009 ordinul menţionat a fost abrogat prin ordinului MAI nr. 229 din 16.06.2009 „Cu privire la aprobarea Regulamentului Direcţia generală poliţie ordine publică”.
În prezent activitatea Direcţia generală poliţie ordine publică este reglementată de prevederile ordinului MAI nr. 113 din 02.04.2010 „Cu privire la aprobarea Regulamentului Direcţia generală poliţie ordine publică”.
Totodată, urmare modificărilor intervenite în structura MAI conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 778 din 27.11.2009, cu privire la aprobarea regulamentului privind organizarea şi funcţionarea ministerului afacerilor interne, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia şi în baza ordinului MAI nr. 420 ef. din 10.12.2009 cu privire la statele de organizare ale aparatului central şi subdiviziunilor subordonate MAI, Direcţia generală poliţie ordine publică a devenit parte componentă a Departamentului de poliţie a MAI.