Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale – INTERPOL

Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale Interpol reuneşte în prezent 187 state-membre. Organul administrativ şi tehnic permanent al Organizaţiei este Secretariatul General cu sediul în or. Lyon, Franţa.
Cooperarea este fondată pe principii de respect a suveranităţii naţionale (ceea ce, bineînţeles, exclude existenţa “unităţilor operaţionale Interpol” înzestrate cu posibilitatea de anchetare internaţională) şi de neintervenire în afacerile cu caracter politic, militar, religios sau rasial.
Alt principiu, nu mai puţin important, este faptul că cooperarea nu trebuie să fie limitată de bariere lingvistice şi geografice şi că toate ţările-membre trebuie să beneficieze de aceleaşi servicii şi de aceleaşi drepturi.
Toate serviciile de stat responsabile de cercetările criminale, poliţieneşti, serviciile regionale şi federale dispun de posibilitatea de a coopera cu omologii săi din alte ţări prin intermediul Interpolului. 

STRUCTURA INTERPOLULUI

Structura instituţională a OIPC Interpol include 5 organe de funcţionare, prin intermediul cărora se desfăşoară activitatea concretă pentru realizarea obiectivelor ce au stat la baza constituirii Organizaţiei şi anume:
• Adunarea generală
• Comitetul executiv
• Secretariatul General
• Biroul naţional central
• Consilierii

Organul suprem al Organizaţiei este Adunarea Generală compusă din delegaţi desemnaţi de către guvernele statelor-membre. Adunarea Generală se convoacă o dată pe an, pentru a lua deciziile de bază importante referitor la metodele de lucru, finanţare, mijloacele de cooperare şi programul de lucru.

Comitetul Executiv, care se întruneşte de trei ori pe an şi supraveghează aplicarea deciziilor Adunării Generale.

Organul administrativ şi tehnic permanent al Organizaţiei este Secretariatul General situat la Lyon (Franţa).
Secretariatului General, condus de către Secretarul General, care este ales pe o perioadă de 5 ani. (foto).

Secretariatul General este format din patru diviziuni:
- Serviciul Administrare Generală
- Serviciul Legătură şi Informaţie cu Caracter Criminal
- Serviciul Probleme Juridice
- Serviciul Asigurare Tehnică.

Responsabilităţile Serviciului Legătură şi Informaţie cu Caracter Criminal sînt crimele de drept comun, terorismul, crima organizată, spălarea banilor, falsificările şi contrafacerile, precum şi stupefiantele. De asemenea este responsabil pentru centralizarea informaţiei şi se ocupă de afacerile ce ţin de criminalitatea internaţională. Serviciul î-şi asumă obligaţiunile de a pregăti notiţele internaţionale şi dările de seamă privind situaţia criminogenă, precum şi de a organiza reuniuni şi treninguri pe diverse subiecte specializate. Una din sarcinile încredinţate recent constă în efectuarea studiilor aprofundate pe problemele principale conexe cu criminalitatea internaţională, utilizînd resursele de analiză operaţională şi strategică.

O.I.P.C.Interpol (Lyon, Franţa)

În cadrul fiecărui stat-membru cooperarea poliţienească internaţională este efectuată prin intermediul Biroului Naţional Central. BNC este un serviciu de poliţie, desemnat de către guvernul ţării respective pentru a fi reprezentant al Interpolului în ţară şi pentru a reprezenta ţara în Interpol. BNC primeşte şi centralizează toată informaţia parvenită din străinătate şi o comunică autorităţilor de drept naţionale şi locale cointeresate. Informaţia parvenită din organele naţionale şi locale ale ţării este transmisă omologilor săi din străinătate. În competenţa BNC intră toate problemele de administrare şi de traducere a documentelor. Astfel, pentru a adresa o interpelare către statele-membre, o ţară, membră a OIPC Interpol, nu are necesitatea să cunoască autorităţile şi persoanele în funcţie din ţările străine.

ETAPELE DE DEZVOLTARE ALE O.I.P.C. – INTERPOL

* 1889 - Trei state europene: Austria, Belgia şi Olanda, printr-un acord, îşi unesc forţele în domeniul luptei cu criminalitatea. Începutul unei reale colaborări poliţieneşti.

* 1905 - La Hamburg, în cadrul şedinţei Uniunii Criminaliştilor, a fost lansată o adresare către toate statele cu propunerea de a forma în departamentele poliţieneşti naţionale unele servicii speciale pentru combaterea criminalităţii internaţionale.
* 1910 - Din Buenos-Aires parvine propunerea de instituire a Uniunii Mondiale Poliţieneşti.
* 1914 – la Monaco, are loc I-ul Congres International al Poliţiei judiciare. Reprezen-tanti ai 14 state au inaintat propuneri de a crea un birou de evidenţă a informaţiei judiciare inter-naţionale de adaptare a procedurilor de extradare.
* 1923 – Viena - are loc cel de-al II-lea Congres Inter-naţional la care s-a constituit Comisia Internaţională a Poliţiei Criminale (I.C.P.C.) cu sediul la Viena şi a fost adoptat Statutul.
* 1946 - Renaşterea după cel de-al II-lea Război Mondial a Comisiei Internaţionale a Poliţiei Criminale cu sediul la Paris. Se adoptă noul Statut şi acronimul "Interpol" este utilizat pentru prima dată.
* 1956 - Este adoptată noua denumire:"Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale (O.I.P.C. - Interpol)".
* 1984 - Intră în vigoare noua înţelegere cu Franţa referitor la sediu. Adunarea Generală adoptă cele două rezoluţii referitor la terorismul internaţional.
* 1989 - După transferul de la Saint-Cloud, unde a fost amplasat începînd cu anul 1966, la 27 noiembrie se deschide oficial noul sediu din Lyon, pe Quai Achille Lignu, nr. 50.
* 28 septembrie 1994 - REPUBLICA MOLDOVA a aderat la ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ A POLIŢIEI CRIMINALE – INTERPOL.

Ronald K. Noble
Secretarul General al O.I.P.C. Interpol

A fost numit în funcţia de Secretar General al O.I.P.C. Interpol de către Comitetul Executiv al Organizaţiei în iulie 1999 şi în noiembrie 2000 la cea de-a 69-a Asamblee Generală a fost confirmat în funcţia dată. Este profesor de drept la Universitatea de Drept din New-York. Cariera lui include activitatea în organele de drept ale SUA şi Trezorerie. Din 1989 pînă 1996 a ocupat postul de şef al Departamentului de Trezorerie, avînd în subordonarea sa cele mai mari servicii de drept aşa ca Serviciul Secret, Serviciul Vamal ş.a.
 

NUMĂRUL ŢĂRILOR MEMBRE ALE O.I.P.C. INTERPOL
1914 - 15 ţări membre
1923 - 20 ţări membre
1955 - 50 ţări membre
1967 - 100 ţări membre
1990 - 154 ţări membre
1994 - 176 ţări membre
1996 - 177 ţări membre
2002 - 181 ţări membre
2004 - 182 ţări membre
2008 - 187 ţări membre
2009 - 188 ţări membre

FONDURILE FINANCIARE ALE O.I.P.C. INTERPOL
* 96% provin din cotizaţiile ţărilor membre ale O.I.P.C. Interpol;
* Pentru cuantumul cotizaţiilor sînt luate în calcul: starea infracţională, numărul populaţiei şi puterea economică a ţării membre;
* Republica Moldova plăteşte anual cotizaţia pentru o unitate bugetară – circa 14.500 Euro.