Astăzi, conferinţa ştiinţifico-practică internaţională cu genericul ”Asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în timpul manifestărilor cu caracter de masă”, şi-a finalizat lucrările.
Organizată sub egida Ministerului Afacerilor Interne, Academiei ”Ştefan cel Mare” şi Fundaţiei ”Hanns-Seidel” din Germania, conferinţa a adunat sub auspiciile sale un impunător număr de savanţi şi personalităţi notorii din 15 ţări ale lumii, experţi în domeniul apărării drepturilor omului şi activitatea internelor, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, conducători şi reprezentanţi ai ministerelor de forţă care, timp de două zile, au discutat diferite aspecte ale problematicii anunţate, oferind şi soluţii axate pe cadrul juridic naţional şi internaţional.
În finalul şedinţei de astăzi, participanţii au adoptat Rezoluţia forumului ştiinţific.

Rezoluţia
conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale
Asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în timpul
manifestărilor cu caracter de masă

Situaţia social-economică şi politică din ultimii ani a condiţionat apariţia în societate a diferitor situaţii de conflict în baza divergenţelor de interese în domeniul economic, politic, naţional, religios sau de altă natură. Acestea generează deseori stări de criză, care pot provoca ulterior tulburarea ordinii şi liniştii publice prin diferite manifestări cu caracter de masă. Totodată, statul, prin intermediul organelor sale de drept, este obligat să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv cele care se referă la întruniri şi manifestări publice legale.
Începutul secolului XXI este o perioadă în care s-a înregistrat o creştere semnificativă a protestelor şi dezordinilor de masă care au avut loc în diferite ţări ale lumii, inclusiv în Republica Moldova, Germania, Franţa, România, Azerbaidjan, Rusia, Ucraina etc. Iar la capitolul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în asemenea situaţii de criză, au apărut o serie de probleme încă nerezolvate până la momentul actual. Astfel, reţinerile şi arestările în masă a oamenilor nevinovaţi, care s-au folosit de dreptul lor legitim la întrunire paşnică, urmate de alte acţiuni ilegale în privinţa acestora, mulţi din ei fiind înjosiţi, maltrataţi, torturaţi, trataţi inuman şi degradant, reprezintă o dovadă certă de nerespectare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor care au participat la protestele din aprilie 2009 desfăşurate în Republica Moldova.
Actualmente s-a ajuns la o etapă când se cere impunerea problemei relevării determinantelor acestui fenomen negativ, inclusiv a problemei îndreptăţirii oamenilor nevinovaţi şi reparării prejudiciului cauzat victimelor care au suferit în rezultatul acţiunilor ilegale menţionate mai sus, astfel încât să fie restabilit echilibrul şi echitatea socială corespunzătoare. În legătură cu acest fapt, cetăţenii trebuie să primească răspuns la toate întrebările ce se referă la acţiunile tuturor celor implicaţi în evenimentele respective, la erorile şi inacţiunile care au fost admise de conducătorii forţelor de ordine şi la impactul acestora asupra consecinţelor prejudiciabile survenite.
Prin urmare, aceşti factori au determinat necesitatea organizării şi desfăşurării conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale, al cărei obiectiv principal reflectă problemele ce vizează asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în timpul manifestărilor cu caracter de masă, la care au luat parte prim-ministrul Republicii Moldova, Vladimir Filat, deputaţi ai Parlamentului, conducători şi reprezentanţi ai ministerelor de forţă, ai organizaţiilor nonguvernamentale, savanţi şi personalităţi notorii din ţară şi de peste hotare (SUA, Germania, Franţa, Belgia, Spania, Polonia, România, Turcia, Rusia, Ucraina, Azerbaidjan etc.).
Lucrările acestui for ştiinţifico-practic au fost orientate spre examinarea minuţioasă şi complexă a celor mai actuale probleme ce ţin de asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, rezolvarea cărora necesită implicare maximă din partea instituţiilor guvernamentale. Încadrarea plenară în discuţiile purtate cu acest prilej a unor teoreticieni şi practicieni din ţară şi de peste hotare a permis elucidarea unor aspecte deosebit de actuale, cu rezolvări bine argumentate a cadrului juridic naţional şi internaţional ce vizează asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în special a celor care se atribuie la perioada manifestaţiilor publice cu caracter de masă.
Importante sunt şi implicaţiile participanţilor la conferinţă ce se referă la abordarea unor probleme de natură juridico-penală, procesual-penală, criminalistică, criminologică, psihologică, managerială şi de drept internaţional, considerate deosebit de relevante în ceea ce priveşte fundamentarea unei politici justificate de prevenire a transformării manifestaţiilor paşnice în dezordini de masă, în acest context, fiind asigurată respectarea tuturor drepturilor cetăţeanului la libera întrunire.
Participanţii la conferinţă au înaintat o serie de concluzii, propuneri şi recomandări, care, în viziunea lor, prezintă interes sporit şi pot fi considerate ca puncte de reper pentru instituţiile de resort în asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în timpul manifestărilor în masă:
- armonizarea şi ajustarea continuă a prevederilor normelor dreptului naţional, care se referă la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în timpul manifestaţiilor publice, la standardele şi exigenţele ce rezultă din actele internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu referire la Declaraţia universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948; Principiile fundamentale de aplicare a forţei şi armei de foc, aprobate de congresul ONU în anul 1990; Codul de conduită a poliţiştilor, adoptat prin Rezoluţia ONU nr.36/164 din 17.12.1979; Declaraţia cu privire la poliţie, adoptată prin Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 690 din 1979; Codul European de Etică al poliţiei, adoptat de către Comitetul Miniştrilor la 19.09.2001 etc.
- activitatea de înfăptuire a justiţiei şi cea de contribuire la înfăptuirea justiţiei trebuie să fie strict dimensionată pe respectarea de către autorităţi a obligaţiei de asigurare a unui tratament uman, cu respectarea drepturilor fundamentale a persoanelor implicate în activităţi judiciare sau legate de această activitate;
- prevenirea reţinerilor şi arestărilor ilegale, a torturii, relelor tratamente şi a altor ingerinţe a drepturilor fundamentale în contextul dezordinilor de masă include în sine obligaţia pozitivă a Republicii Moldova de a efectua investigaţii eficiente în ceea ce priveşte acuzaţiile respective invocate în rezultatul evenimentelor din aprilie 2009;
- dezaprobarea declaraţiilor precum că prin protestele şi dezordinile de masă din luna aprilie 2009 s-a urmărit „uzurparea puterii”, pe motiv că savanţii, teoreticienii şi practicienii participanţi la conferinţă care au cercetat multiaspectual această problemă nu au elucidat careva semne ce ar constitui componenţa de infracţiune respectivă sau o altă infracţiune ce ar avea drept scop răsturnarea puterii de stat;
- specificul funcţionării organelor poliţieneşti constă în riscul sporit de violare a drepturilor persoanei în contextul dezordinilor de masă, fapt pentru care se solicită reevaluarea şi ajustarea reglementărilor de drept în vederea diminuării riscului respectiv şi asigurării unor garanţii funcţionarilor de poliţie care participă la menţinerea ordinii publice în situaţiile de criză;
- identificarea impedimentelor ce vizează asigurarea respectării ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului, precum şi eliminarea încălcărilor şi lacunelor care se admit de către forţele de ordine în perioada manifestaţiilor publice;
- intensificarea eforturilor pentru crearea unei instituţii poliţieneşti profesioniste si coordonate, capabile să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, prin conformarea deplină la Acquis-ul comunitar şi la standardele internaţionale ce vizează acest domeniu, precum şi elaborarea în contextul armonizării legislaţiei a strategiei de menţinere a ordinii publice;
- funcţionarii de poliţie care au participat la menţinerea ordinii publice şi dispersarea maselor nu trebuie să fie implicaţi în acţiuni de urmărire penală şi contravenţionale pornite în privinţa participanţilor la dezordini;
- crearea unor mecanisme eficiente de asigurare a drepturilor persoanelor reţinute pentru participare la încălcări în masă a ordinii publice (asigurarea dreptului la apărare şi dreptului la apel telefonic, respectarea termenilor de reţinere etc.).
- elaborarea şi implementarea unor măsuri capabile să consolideze cooperarea organizaţiilor nonguvernamentale, societăţii civile şi mas-mediei cu organele de drept în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
- evaluarea nivelului de dotare a MAI cu echipament special, a calităţii şi cantităţii acestuia, precum şi analiza materialelor de documentare colectate pe parcursul desfăşurării dezordinilor de masă, care presupune aprecierea obiectivă şi imparţială a acţiunilor desfăşurate atât de organele de drept, cît şi de către manifestanţi, cu înaintarea concluziilor de rigoare şi înlăturarea neajunsurilor constatate;
- analiza nivelului de pregătire specială şi de coordonare a subdiviziunilor MAI şi a altor organe de drept cu privire la gestionarea manifestărilor în masă, precum şi a capacităţii lor de intervenţie în cadrul unor asemenea evenimente, urmată de elaborarea unei concepţii viabile privind îmbunătăţirea calităţii acestui proces;
- dotarea arterelor principale din municipiile republicii, în special din mun. Chişinău, cu sisteme de supraveghere şi înregistrare video continuă, care ar facilita: depistarea şi fixarea infracţiunilor şi a contravenţiilor; sesizarea întrunirilor şi demonstraţiilor, oferind posibilitatea gestionării şi supravegherii instantanee a acestora, precum şi alertarea subdiviziunilor teritoriale; fixarea obiectivă şi imparţială a evenimentelor în cazul degenerării manifestaţiilor în dezordini de masă, ceea ce va permite monitorizarea ulterioară a acţiunilor desfăşurate de către manifestanţi şi forţele de ordine;
- dotarea subdiviziunilor specializate ale MAI cu mijloace tehnice şi speciale performante, care ar permite curmarea acţiunilor ilicite în perioada întrunirilor, fără a prejudicia în mare măsură drepturile şi libertăţile manifestanţilor;
- crearea unor servicii în cadrul MAI, cu efectiv specializat şi bine instruit sub aspect tactic, fizic şi psihologic, cu dotări corespunzătoare pentru intervenţii în situaţii critice, inclusiv în cazul dezordinilor de masă, care ar preveni depăşirea limitelor de aplicare a armelor de foc şi a mijloacelor speciale şi ar asigura în măsură corespunzătoare respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului. La rândul său, aceasta ar reduce cheltuielile pentru pregătire şi echipament, iar numărul efectivului specializat s-ar micşora considerabil, fiind mai bine instruit şi dotat;
- asigurarea dirijării eficiente a mulţimii prin cunoaşterea psihologiei maselor şi prin persuasiune – condiţie sine qua non în evitarea actelor de vandalism şi distrugeri, precum şi a actelor de nerespectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în situaţiile de criză;
- includerea în cadrul subdiviziunilor de poliţie cu atribuţii speciale în asigurarea şi menţinerea ordinii publice în perioada întrunirilor şi/sau dezordinilor de masă a specialiştilor cu atribuţii de psiholog-negociator, care, cunoscând trăsăturile liderilor şi mulţimii, urmează să realizeze activitatea de neutralizare a agresivităţii maselor şi a consecinţelor negative care pot surveni;
- relevarea şi studierea caracteristicilor personalităţii celor care organizează, instigă sau participă la dezordini de masă şi la cauzarea unor prejudicii în rezultatul acestora, inclusiv evidenţa şi aplicarea faţă de ei a măsurilor de rigoare prevăzute de legislaţia în vigoare;
- cercetarea ştiinţifică profundă a celor mai răspândite forme ale manifestaţiilor în masă care au provocat consecinţe negative şi analiza procedeelor avansate de prevenire şi combatere a acestora, precum şi folosirea rezultatelor obţinute în procesul de instruire a studenţilor şi perfecţionare a practicienilor în acest domeniu;
- reproiectarea agendei dialogului cu ministerele de resort din Statele UE, în sensul concertării poziţiilor şi alinierii la politicile, practicile şi acţiunile europene comune de prevenire a încălcărilor ce lezează drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
- dezvoltarea sistemului de protecţie şi asistenţă a victimelor care au suferit consecinţele fizice, morale sau materiale în urma încălcării drepturilor sau libertăţilor acestora;
- elaborarea şi implementarea măsurilor care vor contribui la formarea culturii juridice a cetăţenilor, la cunoaşterea drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale, inclusiv cele care se referă la întruniri, precum şi la minimalizarea comportamentului delicvent;
- iniţierea şi desfăşurarea continuă a procesului de instruire, perfecţionare şi recalificare a studenţilor şi funcţionarilor MAI, prin însuşirea practicilor moderne privind protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în timpul manifestărilor cu caracter de masă;
- publicarea materialelor conferinţei şi expedierea lor participanţilor, comisiei parlamentare care anchetează evenimentele din aprilie 2009 ce au avut loc în Republica Moldova, factorilor de decizie şi practicienilor responsabili de protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi de menţinerea ordinii de drept.

Participanţii la conferinţa ştiinţifico-practică internaţională

„Asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în

timpul manifestărilor cu caracter de masă”

Chişinău,
28-29 ianuarie 2010