În conformitate cu Legea ocrotirii sănătăţii a RM în cadrul Ministerului Afacerilor Interne activează un şir de instituţii medico-sanitare, care prin accesibilitatea, oportunitatea calitativă şi volumul prestaţiilor medico-sanitare, garantează acordarea efectivului de trupă şi corpului de comandă a organelor afacerilor interne a asistenţei medicale calificate, conform exigenţelor medicinii moderne de profilaxie, diagnostic şi tratament.
Prima menţiune documentară despre instituirea Secţiei Sanitare în cadru MAI deţine de anul 1938. În anul 1940 Secţia sanitară a fost extinsă pînă la limita Serviciul Sanitar.
În timpul celui de al doilea război mondial Serviciu Sanitar şi-a întrerupt temporar activitatea, reluând-o în martie 1944 prin deservirea lucrătorilor MAI şi a forţelor militare active de grăniceri.
Odată cu crearea unor structuri şi subdiviziuni noi în cadrul MAI la 17.07.1953 a fost luată decizia de a schimba denumirea Serviciului Sanitar în Serviciul Medical, în care la momentul respectiv activau peste 60 de lucrători.
În anul 1960 are loc delimitarea Serviciului Medical într-o subdiviziune independentă a MAI, funcţia esenţială a căreia era deservirea medicală a efectivului tuturor structurilor MAI.

Activând ca organ independent în cadrul MAI, Serviciul Medical a desfăşurat o activitatea fructuoasă, astfel:
- în anul 1964 a fost deschisă policlinica şi staţionarul, în care activau 87 de lucrători – personal medical şi sanitar;
- în anul 1967 a fost deschis laboratorul de protezare dentară;
- în anul 1972 a fost înfiinţată Comisia medico-militară centrală;
- în anul 1974 a fost deschisă Staţia sanitaro-epidemiologică cu laborator bacteriologic;
- în anul 1987 a fost deschis laboratorul psihofiziologic în cadrul Comisiei medico-militare centrale;
- la 05.02.1988 şi-a început activitatea Spitalul militar având 160 de paturi;
- în anul 2000 au fost deschise două Centre curativ-profilactice zonale – “Nord” în or. Edineţ şi “Sud” în or. Cahul.

De la proclamarea independenţei Republicii Moldova, Serviciul Medical al MAI a devenit structură ierarhic superioară în cadrul MAI pentru organizarea ocrotirii sănătăţii colaboratorilor organelor afacerilor interne, care efectuează conducerea cu cadrele, sursele financiare şi controlul activităţii instituţiilor medico-sanitare subordonate direct şi acordă ajutor organizatorico-metodic unităţilor medicale ale subdiviziunilor MAI (Departamentului trupelor de carabinieri; Serviciului protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale; Academiei MAI “Ştefan cel Mare”; Biroului migraţie şi azil; Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială “Fulger”; Regimentului de patrulă şi santinelă “Scut” al CGP mun. Chişinău; Centrele de treiere maturi şi de plasament al minorilor; felcerii IDP din comisariatele de poliţie).
În anul 1999 denumirea Serviciului medical a fost schimbată în Serviciul medico-militar al MAI, iar prin ordinul MAI nr. 30 din 14.02.2000 - în Direcţie medico-militară a MAI, ulterior prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 539 din 06.06.2005 a fost redenumită Direcţia medicală a MAI.

Pe parcursul anilor 1938-2010 de activitate Direcţiei medicale a MAI a fost dirijată de următoarele persoane:
- Spector Iacob – 1938-1939;
- Constantinopoliscaia Fania – 1940-1941;
- Dondîş Boris – 1944-1951;
- Prus Feodor – 1952-1953;
- Testemiţanu Nicolae – 1953;
- Iaţcaier Vladimir – 1954-1962;
- Marcenco Andrei – 1962-1986;
- Curteanu Boris – 1986-2000;
- Obadă Valeriu – 2003- 2010;
- Bogatîi Iurie – 2000-2003 şi 2010-prezent.

Direcţia medicală a MAI în activitatea sa se conduce de Constituţia RM, decretele preşedintelui RM, Legile Parlamentului, Hotărârile Guvernului în domeniul ocrotirii sănătăţii, ordinele şi indicaţiile MAI, indicaţiile metodice ale Ministerului Sănătăţii.
Direcţia medicală a MAI întreţine legături cu serviciile medicale din organele de afaceri interne ale altor ţări. Drept rezultat al colaborării cu ele, lucrătorii Direcţiei medicale a MAI au făcut schimb de experienţă şi au luat cunoştinţă de activitatea acestor servicii în România (anul 1992 şi 2009), Ucraina (anul 2007), Cehia (anul 2009) şi Ungaria (anul 2010) . În anul 1996 şeful Serviciului medico-militar al MAI B. Curteanu, a participat în Franţa la lucrările congresului mondial Medicina-2000.
Din anul 1986 în fruntea Direcţiei medico-militare a MAI s-a aflat B. Curteanu, doctor în medicină. Sub conducerea dlui B. Curteanu a fost urgentată darea în exploatare a Spitalului militar, a fost înfiinţat laboratorul psiho-fiziologic în cadrul Comisiei medico-militare. De la proclamarea independenţei Republicii Moldova dumnealui a fost preocupat în permanenţă şi a contribuit la optimizarea şi perfecţionarea acordării asistenţei medicale în instituţiile curativ-profilactice ale MAI, îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a lor.
Prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 17.06.1999 nr. 1050-11, pentru muncă îndelungată şi conştiincioasă în domeniul ocrotirii sănătăţii şi merite deosebite în perfecţionarea procesului curativo-profilactic, dlui B. Curteanu, şeful Direcţiei medico-militare a MAI, i s-a conferit titlul onorific Om Emerit.
O pagină aparte în istoria Direcţiei medico-militare a MAI o constituie participarea personalului instituţiilor medicale ale MAI la conflictul armat din raioanele de est ale Republicii Moldova în anul 1992. În primăvara-vara acestui an, când mulţi poliţişti au stat la apărarea integrităţii şi suveranităţii ţării noastre în tranşeele din Transnistria, alături de ei s-au aflat brigăzi alcătuite din medici, felceri şi asistente medicale ale instituţiilor medico-sanitare ale MAI, care aveau sarcina de a le acorda primul ajutor medical răniţilor şi traumatizaţilor.
Pentru corectarea defectelor primului ajutor medical şi selectarea răniţilor, în conformitate cu direcţiile de evacuare, au fost organizate centre de evacuare medicală în localităţile Malovata, Cocieri, Holercani, Coşniţa, Vadul lui Vodă, Varniţa şi Bender. Aceste centre au activat sub conducerea unui medic militar din instituţiile medicale ale MAI, având în componenţa lor medici, felceri, asistente medicale şi dispuneau de ambulanţe medicale pentru transportarea răniţilor în spitalele republicane, orăşeneşti şi ale centrelor raionale, unde li se acorda ajutor medical specializat.
La acordarea primului ajutor medical în zona conflictului armat au participat 17 medici, 8 felceri şi 12 asistente medicale din instituţiile curativo-profilactice ale MAI. Perioade îndelungate au activat în condiţii complicate ofiţerii-medici ai Direcţiei medico-militare a MAI şi instituţiilor curative subordonate: T. Bâlici 98 de zile, V. Mateicic 88 de zile, V. Dudnic 80 de zile, Ig. Pantaz 76 de zile, V. Obadă 67 de zile, V. Iurcovschi 60 de zile, Iu. Jigalov 48 de zile. Aflându-se în exerciţiul atribuţiile, au fost răniţi medicul V. Dudnic şi felcerul V. Coadă.
Sarcinile complicate, legate de efort fizic şi moral enorm, au fost îndeplinite de personalul medical al MAI cu cinste: a fost acordată asistenţă medicală calificată la peste 500 de răniţi şi bolnavi, inclusiv populaţiei civile. Pentru bărbăţie, curaj şi profesionism demonstrat, şeful secţiei terapie a Spitalului militar, V. Mazniuc, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 17.12.1992, a fost decorat cu medalia Meritul Militar.

În perioada anilor 2000-2003 şef al Direcţiei medico-militare a MAI a fost primul şef al Spitalului militar, colonelul al s/i Iu. Bogatîi, care a contribuit la dezvoltarea activităţii Direcţiei medico-militare a MAI şi instituţiilor curativ-profilactice subordonate ei. Sub egida dumnealui au fost deschise două Centre curativ-profilactice zonale “Nord” şi “Sud” în anul 2000.
În perioada 2003- 2010 şef al Direcţiei medicale a MAI a fost colonelul de poliţie V. Obadă. Pentru merite deosebite în activitatea de serviciu şi contribuţie considerabilă în modernizarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare ale MAI dumnealui prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1589-III din 17.12.2003 a fost decorat cu medalia „Meritul Civic”. Sub conducerea dlui V. Obadă s-a reuşit îmbunătăţirea considerabilă a condiţiilor hoteliere şi a bazei tehnico-materiale din Spitalul militar, aşa: s-a efectuat reparaţia capitală a secţiei anestezie, reanimare şi terapie intensivă, secţiei chirurgie, secţiei terapie şi secţiei diagnostic funcţional cu renovarea mobilierului; în anul 2004 după reparaţie capitală s-a deschis o secţie nouă de fizioterapie şi medicină tradiţională; s-a achiziţionat aparataj medical de performanţă (Ultrasonograf tridimensional color, Sistem digital Radio şi Fluoroscopic teleghidat pentru 2 locuri de muncă de model Precision RXi, Microscop „Carl Zeiss” pentru intervenţii neurochirurgicale, Bronhoscop, Fibroesofagogastroduodenoscop etc.; întru realizarea şi implementarea Proiectului de asistenţă acordată de ICNUR Programului de sănătate din Moldova şi în parteneriat cu ONG „Salvaţi Copiii”, în anul 2010 după reparaţie capitală a fost deschis Laboratorul de diagnostic clinic al Spitalului militar dotat cu utilaj medical de ultima generaţie.
În 2010 şef al Direcţiei medicale a MAI a fost numit, colonelul de poliţie Iurie Bogatîi, care activează pînă în prezent.